Amalia Cotoi

INFLUENCE AS A MEANS OF CONVEYING EMOTION IN THE ROMANIAN INTERWAR LITERATURE


DOI: https://doi.org/10.33993/dlr.2018.5.92.100
Author's coordinates: Babeș-Bolyai University, 21 Horea Str., 700506 Cluj-Napoca, Romania.
Email: amaliacotoi@gmail.com


INFLUENCE AS A MEANS OF CONVEYING EMOTION IN THE ROMANIAN INTERWAR LITERATURE
(Abstract)

The Romanian literature and culture at the beginning of the 20th century is marked on the level of affective configurations by two imports: (1) philosophy, as a science of the soul, and (2) Marcel Proust, as an analyst of inner life. Starting from a general frame of viewing emotions in relation to an effort of descent into spiritual world, we will investigate the role of influence in the development in Romanian interwar literature of a vocabulary of affects, taken from the French space through these two aforementioned means of import. We define the influence as a “diffuse, almost indiscernible, often unconscious” phenomenon (Maxime Decout, Qui a peur de l’imitation), which requires from the reinterpreting author an import, a selection and, finally, an adaptation, and we relate it to Maurice Halbwachsʼ theory of emotions, that are described as an instrument for ensuring the cohesion of the group and, at the same time, the preservation of society (L’expression des émotions et la société), and to Frédéric Lordon’s theory, where affects are seen as the effect of the structure in which the individual is involuntarily constrained (La société des affects).

Keywords: Romanian literature, Marcel Proust, affective configuration, influence, comparative literature.


INFLUENȚA CA MIJLOC DE TRANSMITERE A EMOȚIILOR ÎN LITERATURA ROMÂNĂ INTERBELICĂ
(Rezumat)

Cultura și literatura română de la începutul secolului al XX-lea sunt caracterizate la nivelul configurărilor afective de două fenomene de import: (1) filozofia, ca știință a sufletului și (2) Marcel Proust, în calitate de analist al vieții interioare. Pornind de la perceperea emoțiilor în relație cu efortul de a accesa lumea spirituală, lucrarea investighează influența celor două fenomene din spațiul cultural francez asupra dezvoltării unui vocabular al afectelor în cadrul literaturii române interbelice. În lucrare, „influența” este definită drept un fenomen „difuz, aproape indescifrabil, adeseori inconștient” (Maxime Decout, Qui a peur de l’imitation), care solicită autorului ce reinterpretează importul, selecția și, în cele din urmă, adaptarea. Această perspectivă este corelată, pe de o parte, cu teoria emoțiilor dezvoltată de Maurice Halbwachs, prin care emoțiile sunt descrise ca un instrument atât pentru asigurarea coeziunii grupului, cât și pentru conservarea societății (L’expression des émotions et la société), iar, pe de altă parte, cu teoria lui Frédéric Lordon, care abordează afectele ca efecte ale unei structuri în care individul este constrând involuntar (La société des affects).

Cuvinte-cheie: literatură română, Marcel Proust, configurare afectivă, influență, literatură comparată.

Full Text