ELENA CRAȘOVAN

MAGICAL REALISM AVATARS IN THE ROMANIAN NOVEL


DOI: 10.33993/drl.2020.7.36.55
Author's coordinates: West University of Timișoara, 4 Vasile Pârvan Str., 300223 Timișoara, Romania.
Email: elena.crasovan@gmail.com

MAGICAL REALISM AVATARS IN THE ROMANIAN NOVEL
(Abstract)

To inscribe Romanian magical realist fiction onto the map of what has turned, from a regional Latin-American literary code, into a world literature (sub)genre, we trace the connection of autochthonous novels of the interwar period (marked by the affinities of myth-informed fiction with European literary movements) with the ones of the 1970s and 1980s (featuring direct influences of magical realism from Latin America) and with novels of the 1990s and the years 2000, when the genre came into full bloom globally. Given the novel’s remarkably porous fabric, we begin by discussing the uptake and processing of mythical and archaic motifs by Mihail Sadoveanu. To illustrate the fully established genre flourishing in the mid-communist cultural and political context due to ample vernacular translations from the Latin-American boom, we focus on fiction by Sorin Titel, Ștefan Bănulescu, George Bălăiță and Ștefan Agopian, whose writings adapted major magical realist themes in subversively narrative stylistic formats. Four novels by Mircea Cărtărescu, Bogdan Popescu, Doina Ruști and Radu Pavel Gheo are invoked to argue in favour of the post-communist synchronization of Romanian magical realism with postcolonial fiction’s postmodernist aesthetics and socio-political accents. Through the importance attached to the topic of memory, to re-writing the past and the problematic positing of recent history seeping into personal histories, the Romanian novels discussed become inscribable in the world literary horizon of magical realism, illuminating its generic repertoire.

Keywords: magical realism, post-communism, subversion, myth, memory.


POZIȚIA ROMANULUI DECADENT ÎN CADRUL LITERATURII ROMÂNE FIN-DE-SIÈCLE
(Rezumat)

Pentru a urmări integrarea romanului realist-magic autohton în ceea ce a devenit, dintr-un cod regional al literaturii din America Latină, un (sub)gen literar global, propunem construirea unui posibil traseu care conectează, în literatura română, momentul interbelic (al afinităților cu mișcările europene, detectabile în ficțiunile mitice) cu deceniile șapte-opt ale secolului al XX-lea (marcate de influențele directe ale realismului magic sud-american), continuând până în anii 1990-2000, în
MAGICAL REALISM AVATARS IN THE ROMANIAN NOVEL 55
perioada de expansiune mondială a genului. Întrucât romanul are o porozitate generică accentuată, vom cerceta felul în care anumite proze ale lui Mihail Sadoveanu preiau și modulează atracția pentru mitic și arhaic. Vom urmări apoi, în climatul cultural-politic din deceniile de mijloc ale comunismului românesc, marcate de traducerile ample din literaturile latino-americane, constituirea propriu-zisă a genului, în multiple registre, la prozatori precum Sorin Titel, Ștefan Bănulescu, George Bălăiță, Ștefan Agopian, în romane care dezvoltă, subversiv, prin mărci stilistico-narative specifice, temele majore ale realismului magic. Pentru a argumenta, în postcomunism, sincronizarea romanului autohton cu tendințele din spațiul postcolonial, unde estetica postmodernă a realismului magic se înscrie, de regulă, într-un cadru social-politic, vom analiza patru romane de Mircea Cărtărescu, Bogdan Popescu, Doina Ruști și Radu Pavel Gheo. Prin amploarea temei memoriei, a rescrierii trecutului și a problematizării istoriei recente filtrate în micile istorii personale, romanele românești aduse în discuție se situează în orizontul global al realismului magic, iluminând repertoriul său generic.

Cuvinte-cheie: realism magic, grotesc, postcomunism, subversiune, mit.

Full Text