Dacoromania litteraria este o revistă de istorie literară, publicată preponderent în limbi străine si dedicată culturilor literare din spaţiul românesc. Mai mult decât printr-o selecţie de teme, Dacoromania litteraria se identifică printr-o perspectivă asupra obiectelor istoriei literare şi prin convingerea că literatura naţională nu poate fi înţeleasă izolat: ea se articulează în paralelismul cu literaturile din acelaşi teritoriu, în atingerile cu literaturile învecinate, în analogiile structurale cu alte literaturi periferice, în dependenţa de marile centre literare etc. Fiecare număr, structurat tematic, va privilegia o abordare comparatistă a faptelor literare, încurajând situarea lor într-un sistem cultural (mondial sau regional) al circulaţiei de forme, idei, programe. În acelaşi timp fiind redactată în cea mai mare parte în engleză şi franceză, Dacoromania litteraria se adresează mai ales specialiştilor străini, căutând să asigure lizibilitatea conceptualizărilor locale, propunându-şi să contribuie la constituirea unui vocabular şi a unor categorii comune de descriere a culturilor literare naţionale.

Istoric

Prima serie a revistei Dacoromania a fost înfiinţată de Sextil Puşcariu, la Cluj, imediat după război (1920), în contextul unei Românii mărite dar încă insuficient armonizate, pentru a reprezenta cultura filologică a noii comunităţi naţionale. A avut de la început o orientare atât spre ştiinţele limbajului, cât şi spre domeniul studiilor literare, întemeind o dublă tradiţie locală, de lingvistică şi de istorie literară. Dacoromania a inspirat prima publicaţie specializată pe plan regional, apărută sub egida Seminarului de istoria literaturii române moderne de la Universitatea „Regele Ferdinand I”, intitulată Studii literare (1942-1948), fondată de D. Popovici, precum şi Studii de istorie literară şi folclor (1964), apărute sub conducerea lui Iosif Pervain. Cea dintâi serie şi-a încetat apariţia în 1948, odată cu schimbarea regimului politic din România. O revistă cu acelaşi titlu (Dacoromania. Jahrbuch für östliche Latinität) a apărut în Germania, la Freiburg i. Br., între 1973 şi 1991. În cadrul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj, Dacoromania, cu un profil lingvistic şi filologic, a fost reluată din 1994, înlocuind publicaţia Cercetări de lingvistică (1956-1993). Dacoromania litteraria (cu sigla DRL) se revendică de la această tradiţie publicistică.