COMUNITĂȚI INTERPRETATIVE. UN STUDIU DE CAZ
(Rezumat)

Reconsiderând conceptul de communitas, aşa cum este acesta utilizat de Victor Turner, îmi propun să analizez aplicabilitatea şi limitele sale printr-un studiu de caz asupra comunităţii evreieşti din Cluj. Bazându-se pe interpretarea materialului empiric, adunat printr-o cercetare antropologică de teren, abordarea mea doreşte să contribuie la înţelegerea cât mai adecvată a conceptului de comunitate interpretativă. Experienţele anxietăţii, memoriei traumatizate, nostalgiei şi modalitatea în care acestea determină strategii de coagulare a grupului sunt subiecte permanent analizate în prezentarea mea. Văzute deopotrivă la nivel individual şi comunitar, constituite ca praguri, stadii liminale, ele au un rol important în procesul de construire şi reprezentare a identităţii grupului analizat. Datele empirice au fost adunate în procesul de derulare a terenului, prin aplicarea unor metode calitative – observaţie participativă, inteviuri nonstructurate, semistructurate, interviuri în adâncime, istorii de viaţă – şi prelucrate într-o grilă antropologică neointerpretativistă (cum principalele concepte care m-au ajutat la configurarea grilei teoretice derivă din perspectiva lui Victor Turner – antropolog interpretativist).

Cuvinte-cheie: comunitatea evreiască din Cluj, limen, communitas, comunitate interpretativă, memorie.